Se afișează postările cu eticheta Legislatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Legislatie. Afișați toate postările

luni, 24 februarie 2014

Numismatica, ilegală în România, dacă nu deții documente de proveniență a monedelor medievale sau antice ?

Este ilegal ca un colectionar numismat să dețină monede pe care le-a cumpărat de la alti colectionari, sau pe care le-a obtinut in schimburi sau le-a cumparat din targuri publice ori le-a obtinut din alte surse, daca nu detine documente de proveninența pentru monedele mai vechi de cateva sute de ani ?



Chiar daca nu sunt colectionar numismat, datoria morală, dar și cea civică, m-au determinat să lansez aceasta intrebare, atunci cand am citit un articol de pe Mediafax ( recomandat de un cititor ), pe care va invit sa il lecturati si dvs. apoi să reveniti cu păreri la comentarii, pentru a elucida acest nou mister legislativ românesc.

În articol este prezentat-o o stire despre confiscarea de la un târg numismatic şi filatelic din Braşov a 154 de monede vechi, unele datând din secolele II şi I î.e.n., iar altele din perioada medievală.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Braşov, comisar-şef Liviu Naghi, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că poliţişti de investigaţii criminale specializaţi în protejarea patrimoniului cultural naţional au organizat, sâmbătă, o acţiune la un târg filatelic şi numismatic desfăşurat la un centru expoziţional din Braşov, în scopul combaterii infracţiunilor la regimul patrimoniului cultural naţional mobil.

"În urma controalelor făcute de poliţişti la cele 125 de persoane participante la târg au fost identificate şapte persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 61 ani, din judeţele Bihor, Buzău, Caraş Severin, Sălaj şi municipiul Bucureşti, care comercializau ilegal 154 de monede antice şi medievale care ar proveni din situri arheologice protejate de lege", a spus Naghi.

Poliţiştii au stabilit că persoanele care comercializau monedele nu aveau documente legale de provenienţă. Poliţiştii au confiscat cele 154 de monede, care au fost predate reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov şi i-au amendat pe cei şapte comercianţi cu suma de
1.000 de lei fiecare.

"De asemenea, poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii de infracţiuni la Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului naţional, în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov", a mai spus reprezentantul Poliţiei Braşov.

Directorul general al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov, Gheorghe Mitran, a afirmat că, la prima vedere, monedele confiscate sunt "bunuri culturale numismatice din argint sau cupru datând atât din perioada medievală, secolele XV-XVI, din zona Transilvaniei, cât şi din perioada bizantină, din antichitate, din secolele II, I î..e.n".

Monedele erau vândute la preţuri între 5 şi 20 de lei, însă valoarea "de catalog" a acestora este mult mai mare.

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov a precizat că monedele au, în primul rând, o valoare istorică, artistică, culturală şi documentară, iar ca valoare de catalog preţul unei monede de argint este de peste o sută de euro.

"Monedele urmează să fie expertizate de specialişti Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti pentru identificarea tuturor caracteristicilor acestora, a perioadei şi locului exact de unde provin şi dacă sunt originale sau false, pentru că şi pe vremea aceea s-au făcut falsuri, replici, inclusiv din materiale nobile, cum este argintul", a spus Mitran.

Dupe expertizare, colecţia de monede confiscate va fi predată cu titlu de custodie Muzeului de Istorie din Braşov, până la clarificarea aspectului juridic. Apoi, după o perioadă de aproximativ un an, colecţia va intra în proprietatea Muzeului."

luni, 20 ianuarie 2014

Este necesară autorizație prealabilă, înainte de a cumpăra un detector de metale ?

Ordinul Nr. 251/409/2275/M 115 din 31 mai 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale prevede la capitolul 1, art 1, ca "Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obţină, în prealabil, autorizaţia inspectoratului de poliţie al judeţului, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi".

Însă la capitolul 2, normele privind eliberarea autorizaţiei de deţinere stabilesc la art.2 că "în vederea obţinerii autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale, persoana fizică (...) să depună la unitatea de poliţie (...) diverse documente printre care si:
- a) cerere-tip, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice;
- c) actul cu care se dovedeşte că solicitantul este proprietarul detectorului de metale (xerocopie şi original);


a) Cererea pe care persoanele fizice trebui să o depună tip și de forma:

CERERE
formulată de persoana fizică pentru obţinerea autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale
Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................................., judeţul ......................................., telefon ......................, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ................. nr. .................., eliberat/eliberată de ............................................ la data de ..............., CNP ..................................., pe baza documentelor prevăzute în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, pe care le anexez la prezenta cerere, vă rog să îmi eliberaţi autorizaţia de deţinere a detectorului de metale marca ........................, seria .............. nr. ......................., pe care l-am cumpărat de la ..................................., cu sediul în ............................., dovedind cu actul ............................................................., urmând să-l folosesc la ...................................................... .
Menţionez că am luat cunoştinţă de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003.
Data întocmirii .................. Semnătura ........................


Conflictul ilogic care apare in lege este următorul: cum să precizeze persoana fizică, în cererea prealabilă, seria si numarul detectorului de metale, dacă nu l-a cumpărat încă și mai ales cum să depună actul cu care se dovedeşte că solicitantul este proprietarul detectorului de metale (xerocopie şi original), dacă încă nu deține acest act ?

Factura se eliberează de către persoanele juridice când au vândut detectorul și nu înainte, iar o factură proformă nu este acceptată de către autorităti ca act doveditor al cumpărării detectorului de metale.

Așadar, în lege apar două elemente diferite de timp, care cauzează imposibilitatea de a obtine legal o autorizatie, dacă legea nu este interpretată în scopul aplicării ei:
- momentul de inainte de cumpararea detectorului, cand persoana fizică ar trebui să obtina in prealabil autorizatia, dar când nu are toate actele necesare obtinerii acesteia;
- momentul de după cumpararea detectorului, cand detine detectorul si toate actele necesare obtinerii autorizatiei, dar nu are deja in prealabil autorizatia, deci a încălcat legea.

În aceste conditii, cum emite această autorizatie ofiţerul de poliţie care îndeplineşte atribuţii pe linia protejării patrimoniului cultural naţional ? Aplică exact conditia autorizatiei prealabile din lege si nu elibereaza autorizatia, ghidându-se doar după primul articol din ordin, fără să interpreteze legea in ansamblul ei, ordin care are ca finalitate clară oferirea de autorizatii de detinere detectoare de metale?

In aceasta ultimă situatie, se încalcă însăsi scopul pentru care există respectivul ordin.

Mai există si varianta ca legiuitorul s-a exprimat ambiguu in primul articol din ordin, iar autorizatia prealabilă ar fi considerat-o obligatorie doar in sarcina persoanelor juridice care comercializeaza detectoare, fără insă să precizeze expres aceasta delimitare de norme juridice.

Autoritatile probabil astfel au interpretat această lege în majoritatea Romaniei, fiindcă pentru persoanele fizice ce cumpără detectoare de metale, aceasta este procedura aplicată în țară: cumparatorul detectorului de metale se prezintă la autoritati cu factura in copie si original, plus celelelate acte necesare, precum si cu detectorul ( desi prezentarea detectorului fizic nu e prevazut de legislatie), inainte de a-l folosi pe teren ( nu este prevazut un termen maxim ca număr de zile după cumpărare pentru depunerea cererii, ci doar un termen de maxim 10 zile in care va primi autorizatia, după ce a depus cererea si actele necesare).

Însă probabil există in țară situații, in anumite zone, când legea nu este interpretată de către autorități si este aplicată litera de lege din primul articol al ordinului menționat, iar obtinerea autorizatiei pentru detectorul de metale devine imposibilă.



Asteptam precizari de la cititorii care au obtinut autorizatia si daca au întâmpinat astfel de dificultati, cauzate tocmai de buna-credință a noilor proprietari de detectoare, care doresc să le folosească in legalitate. De asemenea, orice precizari de la autoritati sunt bine-venite pentru elucidarea acestor proceduri.

marți, 17 decembrie 2013

Regimul juridic al comorilor descoperite în România: Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 actualizată

Articolul Art. 216 din Codul penal stabileste regimul juridic în privinta însuşirii bunului găsit:

Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al său, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare în posesia făptuitorului.

Insa in privinta comorilor si a altor obiecte de patrimoniu descoperite, se aplica si Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional ( precum si alte acte legislative, pe care le puteti citi dand click AICI).



Mai jos gasiti textul modificat al OG 43/2000, cu modificările şi completările introduse prin Legea 378/2001, publicate în Monitorul Oficial nr. 394 din 18 iulie 2001, precum şi cu modificările şi completările introduse prin Legea 462/2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 19 noiembrie 2003:


CAPITOLUL I
Dispoziţii generale


Art. 1. − Prezenta lege reglementează protejarea patrimoniului arheologic prin definirea regimului juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice.
Art. 2. − În înţelesul prezentei legi:
a) regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice cuprinde ansamblul de măsuri ştiinţifice, juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, clasării acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;
b) Patrimoniul arheologic reprezintă ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
(i) siturile arheologice clasate în Lista cuprinzând monumentele istorice situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: structuri, construcţii, grupuri de clădiri, precum şi terenurile cu potenţial arheologic reperat, definite conform legii;
(ii) bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite;
c) prin cercetare arheologică se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific şi tehnic menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin săpături arheologice, investigarea, recoltarea, înregistrarea şi valorificarea ştiinţifică, a patrimoniului arheologic;
Cercetarea arheologică se realizează în condiţiile prezentei legi numai de către personalul de specialitate atestat şi înscris în Registrul arheologilor;
Evaluarea rezultatelor cercetării arheologice stă la baza stabilirii regimului juridic de protecţie a patrimoniului arheologic sau după caz, descărcării zonei de sarcină arheologică;
c1) prin cercetări arheologice sistematice se înţeleg cercetările de întindere şi durată executate conform unui proiect de cercetare multianual;
c2) prin cercetări arheologice de salvare se înţeleg cercetările arheologice întreprinse în zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat, precum şi cele care sunt determinate de lucrările de restaurare parţială sau totală a monumentelor istorice, desfăşurate potrivit legislaţiei în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;
c3) prin cercetări arheologice preventive se înţeleg cercetările arheologice care sunt determinate de lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări –, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi alte lucrări care afectează suprafaţa solului în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului;
d) prin descoperire arheologică se înţelege evidenţierea, prin intermediul săpăturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor şi urmelor manifestărilor umane, care constituie mărturii ale epocilor şi civilizaţiilor dispărute;
e) prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată;
f) prin zonă de patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat se înţelege terenul în care, ca urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevăzute la art. 2 lit. b);
g) prin sit arheologic declarat zonă de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a căror cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare este de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, care fac parte sau sunt propuse să facă parte, din categoria “Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil” sau după caz în categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial.
Zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, în baza cercetării ştiinţifice de specialitate şi potrivit documentaţiilor specifice de urbanism sau, după caz, de amenajare a teritoriului; prima listă cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborată în cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
La data intrării în vigoare a prezentei legi zonele de interes arheologic prioritar sunt cele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;
h) prin zonă cu patrimoniu arheologic reperat se înţelege terenul delimitat conform legii, în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional.
Până la finalizarea cercetării arheologice şi luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice instituite conform legii, sunt totodată şi zone cu potenţial arheologic reperat;
i) prin zonă cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător se înţelege terenul, în care existenţa bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidenţiat în mod neprevăzut, ca urmare a:
(i) acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată, cum ar fi: lucrări de construcţii, lucrări de prospecţiuni geologice, inclusiv teledetecţie, lucrări agricole, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic;
(ii) acţiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seism, alunecări de teren, inundaţii, eroziunea solului şi altele;

Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător se delimitează în jurul locului descoperirii arheologice întâmplătoare pe toată suprafaţa terenului care asigură protejarea necesară cercetării arheologice.
(2) Cercetările arheologice preventive şi de salvare sunt parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă, economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.


CAPITOLUL II
Protejarea patrimoniului arheologic

Art. 3. − (1) Statul garantează şi asigură protejarea patrimoniului arheologic în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Ministerul Culturii şi Cultelor este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care răspunde de elaborarea strategiilor şi normelor specifice de cercetare în vederea protejării patrimoniului arheologic şi care urmăreşte aplicarea acestora.
(3) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi răspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.
Art. 4. − (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate ca bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil sau ca monumente istorice, conform legii.
(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, realizate ca urmare a cercetărilor arheologice, se anunţă de către titularul autorizaţiei de cercetare Direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu Regulamentul săpăturilor arheologice.
(3) Descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă în termen de cel mult 72 de ore, primarului localităţii de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauză.
Art. 5. − (1) Prin protejarea bunurilor şi terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. h) şi i) se înţelege adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective sau până la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
(1)1 Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.
(2) “Certificatul de descărcare de sarcină arheologică” reprezintă actul administrativ, emis în condiţiile prezentei legi, prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic.
(3) Regimul de protecţie al zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, este reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
(31) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică este emis de Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie.
(32) Prin derogare de la prevederile alin. (31), în cazul cercetărilor arheologice preventive necesitate de construcţia de locuinţe private, certificatul de descărcare de sarcină arheologică este emis de serviciile
desconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu obligaţia acestora de a înştiinţa direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.
(4) Zonele de patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de protecţia instituită pentru zonele protejate, precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de prezenta ordonanţă.
(5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător delimitate conform prevederilorart. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare.
(6) Cercetările arheologice se efectuează numai pe baza autorizaţiei emise de Ministerul Culturii şi Cultelor şi în conformitate cu aceasta, în condiţiile prezentei ordonanţe.
(61) Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obţină, în prealabil, autorizaţia inspectoratului de poliţie al judeţului respectiv, a Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi.
(62) Prevederile alin. (61) nu se aplică unităţilor şi formaţiunilor Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază.
(63) În vederea deţinerii detectoarelor de metale de către personalul de specialitate atestat şi înscris în Registrul arheologilor, acesta are obligaţia ca, înainte de a obţine autorizaţia prevăzută la alin. (61), să obţină avizul prealabil emis de Ministerul Culturii şi Cultelor.
(7) Accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii şi Cultelor.
(8) Până la descărcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii.
(9) Autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Cultelor.
(10) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, în condiţiile prevederilor alin. (5), până la descărcarea de sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localităţii dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul Direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se instituie regimul de supraveghere sau săpătură arheologică.
Art. 51 – (1) Pentru efectuarea săpăturilor impuse de cercetările arheologice se foloseşte şi personal necalificat angajat prin convenţie încheiată între instituţia angajatoare şi lucrători, în condiţiile prezentei legi;
(2) Convenţiile prevăzute la alin (1) se pot încheia pentru o durată de cel mult 180 de zile, pentru desfăşurarea unor activităţi sezoniere cu program de lucru prelungit; condiţiile şi metodologia încheierii acestor convenţii se stabilesc prin ordin al ministrului culturii şi cultelor publicat în Monitorul Oficial al României partea I-a, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Instituţiile organizatoare pot folosi şi alţi specialişti pentru efectuarea de cercetări, studii sau alte lucrări care îşi vor desfăşura activitatea pe bază de contract încheiat în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe; contractul va conţine clauze cu privire la termenul de predare a raportului de săpătură precum şi la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor ştiinţifice ale cercetării, studiului sau lucrării efectuate.
(4) Contravaloarea serviciilor şi activităţilor prestate potrivit alin. (1) şi (3) se stabileşte prin negociere directă între părţi; pentru aceasta se calculează impozitul şi contribuţia la asigurările de sănătate potrivit legii.
Art. 6. – În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2 lit. c3), persoanele fizice sau juridice, de drept public sau privat, precum şi ordonatorii principali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia să finanţeze:
a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investiţiei şi prin proiectul tehnic, a măsurilor ce urmează să fie detaliate şi a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventivă sau de salvare, după caz, şi protejarea
patrimoniului arheologic sau, după caz, descărcarea de sarcină arheologică a zonei afectate de lucrări şi aplicarea acestor măsuri;
b) activitatea de supraveghere arheologică, pe întreaga durată a lucrărilor, având drept scop protejarea patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice întâmplătoare;
c) orice modificări ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor arheologice.
Art. 7. − (1) Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, oficiile din subordinea sa şi, după caz, oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol au obligaţia să includă zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza listei cuprinzând zonele de patrimoniu arheologic reperat, în planurile cadastrale şi în hărţile topografice; lista acestor zone se preia de la Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate, naturale şi construite.
Art. 8. − (1) Proprietarii, titularii dreptului de administrare sau titularii de alte drepturi reale asupra terenurilor în care se află situri arheologice şi celor pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat, în condiţiile prezentei legi, în vederea cercetării arheologice şi protejării patrimoniului arheologic, precum şi asigurării măsurilor de protecţie şi de pază a bunurilor de patrimoniu.
(2) Proprietarii sau arendaşii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(3) Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plăteşte persoanei îndreptăţite, de către finanţatorul săpăturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării.
(4) Aducerea terenului la condiţia iniţială stă în sarcina finanţatorului cercetării arheologice.
Art. 8.1 – Bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplătoare vor fi predate de către descoperitor în termen de maximum 72 de ore Direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Art. 9. − Proprietarii terenurilor sunt scutiţi de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafeţele afectate de cercetările arheologice, pe întreaga durată a efectuării acestora.


CAPITOLUL III
Instituţii şi organisme de specialitate cu atribuţii
în domeniul protejării patrimoniului arheologic

Art. 10. − În domeniul protejării patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte direct sau prin instituţiile sale subordonate, următoarele atribuţii:
a) aplicarea strategiei naţionale, elaborarea normelor şi metodologiilor specifice şi urmăreşte respectarea prevederilor legale din domeniu;
b) asigură îndeplinirea angajamentelor referitoare la protecţia patrimoniului arheologic la care România este parte, asumate prin convenţiile internaţionale referitoare la protecţia patrimoniului arheologic la care România este parte;
c) reprezintă statul în relaţia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcţiilor din zonele cu patrimoniu arheologic şi din zonele în care se evidenţiază descoperiri arheologice;
d) eliberează autorizaţia de săpătură arheologică, prin direcţia sa de specialitate, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie;
e) instituie şi urmăreşte respectarea Regulamentul săpăturilor arheologice;
f) instituie şi actualizează lista zonelor de patrimoniu arheologic reperat, elaborează şi urmăreşte aplicarea metodologiei de avizare a lucrărilor din aceste zone;
f1) elaborează metodologia de planificare, executare şi control privind săpăturile preventive şi de salvare care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;
g) administrează baza de date care alcătuieşte Repertoriul Arheologic Naţional;
h) instituie Registrul Arheologilor şi asigură actualizarea sa;
i) finanţează sau cofinanţează, împreună cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic;
j) asigură editarea şi publicarea anuală, de către Comisia Naţională de Arheologie, a Cronicii cercetărilor arheologice, precum şi a altor publicaţii de specialitate;
k) organizează şi finanţează, anual, sesiunea naţională de rapoarte arheologice.
Art. 11. − Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc, în domeniul protejării patrimoniului arheologic, următoarele atribuţii:
a) urmăresc respectarea autorizaţiei de săpătură arheologică şi a Regulamentului săpăturilor arheologice în unitatea administrativ-teritorială de competenţă;
b) avizează, pe baza referatelor de specialitate, lucrările ce urmează a fi efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător;
c) asigură supravegherea de specialitate a lucrărilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice întâmplătore, declanşând, după caz, procedurile de clasare prevăzute de lege;
d) emit Certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazul cercetărilor arheologice preventive necesitate de construcţia de locuinţe private, conform prevederilor prezentei ordonanţe;
e) anunţă poliţia şi jandarmeria cu privire la fiecare descoperire întâmplătoare, aşa cum este ea definită în prezenta ordonanţă, în vederea organizării pazei şi/sau a supravegherii zonei respective.
Art. 12. − (1) Se reorganizează Comisia Naţională de Arheologie, ca organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor. Comisia Naţională de Arheologie funcţionează sub autoritatea ştiinţifică a Academiei Române.
(2) Comisia Naţională de Arheologie este formată din specialişti în domeniu, care îşi desfăşoară activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum şi în alte instituţii.
(3) Comisia Naţională de Arheologie elaborează strategiile, avizează programele naţionale de cercetare, metodologiile, normativele şi reglementările tehnico-ştiinţifice din domeniul cercetării arheologice.
(4) Comisia Naţională de Arheologie are 21 de membri şi funcţionează în conformitate cu regulamentul său de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.
(5) Funcţionarea Comisiei Naţionale de Arheologie este asigurată de Ministerul Culturii şi Cultelor.
(6) Directorul Direcţiei Arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor este de drept secretarul Comisiei Naţionale de Arheologie.
Art. 13. − (1) Componenţa nominală a Comisiei Naţionale de Arheologie este aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, dintre specialiştii în domeniu, propuşi în conformitate cu prezentul articol. Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie au un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.
(2) Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie sunt propuşi, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, de către:
a) Comisia Naţională de Arheologie;
b) Academia Română, prin institutele sale de specialitate;
c) facultăţile şi institutele de cercetare de specialitate din domeniul învăţământului;
d) Ministerul Culturii şi Cultelor;
e) muzeele şi asociaţiile profesionale în domeniu,

(3) Preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie este propus ministrului culturii şi cultelor de către membrii acesteia prin vot secret şi are, la data alegerii sale, un mandat de 4 ani.
Art. 14. − Comisia Naţională de Arheologie are următoarele atribuţii:
a) elaborează strategia naţională în domeniul cercetării arheologice;
b) avizează planul anual al cercetărilor arheologice din România;
c) avizează normele şi metodologiile din domeniul cercetării arheologice;
d) elaborează şi actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice;
e) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizaţiilor de săpături arheologice, indiferent de sursa lor de finanţare.
f) propune clasarea siturilor arheologice;
g) stabileşte criteriile şi avizează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul cercetării arheologice, înscrişi în Registrul arheologilor;
h) avizează documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
i) avizează studiile de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;
j) formulează priorităţile cercetării arheologice în vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor;
k) propune Ministerului Culturii şi Cultelor sau autorităţilor administraţiei publice locale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
l) analizează contestaţiile din domeniul său de competenţă;
m) avizează programele de pregătire a specialiştilor şi planurile de specializare în domeniul cercetării arheologice;
n) reprezintă România în cadrul organismelor internaţionale de specialitate similare;
o) avizează planul cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind cercetări arheologice din România.
o1) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar;
p) propune actualizarea listei siturilor de interes arheologic prioritar;
q) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniu, în condiţiile legii.
Art.15. − (1) Se instituie Repertoriul Arheologic Naţional, administrat de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Repertoriul Arheologic Naţional cuprinde, date ştiinţifice, cartografice, topografice, imagini şi planuri, precum şi orice alte informaţii privitoare la:
a) zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi necercetat, precum şi zonele al căror potenţial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive sau de salvare;
b) monumentele, ansamblurile şi siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfăşurare cercetări arheologice;
c) Informaţii ştiinţifice privind bunurile mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevăzute la lit. a) şi b).
Art. 16. − Înscrierea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor arheologice în Repertoriul arheologic naţional se face în două grupe, A şi B, corespunzător grupei în care acestea au fost clasate în Lista cuprinzând monumentele istorice.



CAPITOLUL IV
Atribuţiile autorităţiilor administraţiei publice locale
în domeniul patromoniului arheologic

Art. 17. – În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:
a) cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare şi respectarea măsurilor şi deciziilor acestora;
b) asigură protejarea patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice întâmplătoare aflate în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale respective, alocând resurse financiare în acest scop;
c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finanţarea cercetării şi punerea în valoare a descoperirilor arheologice;
d) finanţează cercetarea arheologică în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenurilor pe care se efectuează lucrări publice pentru care sunt ordonatori principali de credit, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe;
e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi urbanistică, respectiv, de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic;
e1) aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive şi de salvare, potrivit legii;
f) colaborează cu Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, transmiţând acestora informaţii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat;
g) precizează în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;
h) iau măsurile administrative corespunzătoare şi notifică proprietarilor şi titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligaţiile ce le revin pentru prevenirea degradării descoperirilor arheologice întâmplătore.
Art. 18. – În domeniul protejării patrimoniului arheologic aflat în teritoriul său administrativ de competenţă, primarul are următoarele atribuţii specifice:
a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi oprirea oricăror lucrări de construire sau desfiinţare de construcţii în situaţia descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declanşat procedura de clasare; anunţă în cel mai scurt timp Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, şi organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare;
b) eliberează autorizaţia de construire sau de desfiinţare, numai pe baza şi în conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător;
c) asigură paza şi protecţia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, semnalând de urgenţă Direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, orice nerespectare a legii.


CAPITOLUL V
Zone de interes arheologic prioritar

Art. 19. – (1) Dezvoltarea durabilă a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone este, în condiţiile legii, cauză de utilitate publică.
(2) Finanţarea cercetării arheologice, a conservării, a restaurării şi a punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii şi Cultelor.
(3) Cheltuielile necesare în vederea cercetărilor arheologice, conservării, restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinanţare, în condiţiile legii, din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află aceste situri.
Art.20. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se găsesc zone de interes arheologic prioritar au obligaţia de a prevedea măsuri administrative şi tehnice pentru protejarea patrimoniului arheologic şi punerea sa în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economică, socială şi teritorială a localităţilor.
(2) Autorităţile prevăzute la alin.(1) au obligaţia să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare pentru:
a) elaborarea şi, după caz, modificarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic;
b) elaborarea reglementărilor speciale de protecţie în zonă;
c) marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar şi informarea publicului cu privire la regimul special de protecţie a zonei.
(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin şi elaborarea documentaţiilor prevăzute la alin.(2), autorităţile administraţiei publice locale pot beneficia de transferuri cu destinaţie specială din bugetul de stat, în condiţiile legii, precum şi de cofinanţare de la bugetul ministerelor implicate.
(4) Avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de către Ministerul Culturii şi Cultelor ;i de c[tre Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Art. 21. – La propunerea Ministerului de Interne, Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Ministerului Administraţiei Publice, Guvernul va aproba metodologia de organizare şi pregătire a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar precum şi modul de finanţare a acestor măsuri.
Art. 22. – (1) Proprietarii, titularii dreptului de administrare şi ai altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat de către Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea cercetării arheologice şi protejării patrimoniului arheologic şi de a asigura măsurile de protecţie şi de pază a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.
(2) Ca urmare a protecţiei speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheologic naţional, în condiţiile reglementărilor art. 20, proprietarii sau arendaşii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pentru terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(3) Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plăteşte persoanei îndreptăţite de către finanţatorul săpăturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării arheologice.




CAPITOLUL VI
Infracţiuni şi contravenţii

Art. 23. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
Art. 231. – Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, înaintea obţinerii Certificatului de descărcare de sarcină arheologică, se consideră distrugere a monumentelor istorice şi se pedepseşte potrivit prevederilor legii penale.
Art. 232. – (1) Accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, fără autorizarea prealabilă prevăzută la art. 5 alin. (7), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 233. – (1) Comercializarea detectoarelor de metale fără autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (61) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 24. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) desfăşurarea, fără autorizaţia emisă în condiţiile prezentei ordonanţe, de cercetări arheologice, precum şi a oricăror alte activităţi care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei;
b) neanunţarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2) de către titularul autorizaţiei de cercetare, cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei;
c) neanunţarea, în termenul stabilit de ordonanţă, a descoperirilor de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice întâmplătoare, cu amendă de la 20.000.000 lei vechi la 500.000.000 lei vechi şi confiscarea bunurilor descoperite; neanunţarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire sau de desfiinţare constituie circumstanţă agravantă;
d) încălcarea prevederilor art. 6 lit. a) şi b), cu amendă de la 250.000.000 lei la 750.000.000 lei;
e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau emiterea autorizării de construire în absenţa acestui aviz pentru lucrările de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei;
f) neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 11 lit. a) şi c), cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei;
g) deţinerea de detectoare de metale fără autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (61), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei şi confiscarea detectoarelor;
h) deţinerea de detectoare de metale fără avizul prevăzut la art. 5 alin.(63), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei şi confiscarea detectoarelor;
i) încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 22 alin. (1), cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei.
(2) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 25. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face, după caz, de către:
a) specialiştii Direcţiilor judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
b) împuterniciţii Ministerului Culturii şi Cultelor;
c) inspectorii teritoriali ai Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
d) organele de poliţie care au şi obligaţia de a da curs oricăror solicitări în exercitarea atribuţiilor personalului prevăzut la lit. a)-c).
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) şi i) se constată, iar sancţiunea se aplică de către specialiştii direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de către primar, respectiv primarul general al capitalei sau de preşedintele consiliului judeţean, precum şi de către împuterniciţii acestora.
Art.26. – Contravenţiilor prevăzute la art. 24 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 28 şi 29.
Art. 27. – (1) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea siturilor arheologice care sunt monumente istorice se sancţionează conform legii penale.
(2) În cazul degradării acestora se aplică şi măsura corelativă a obligării făptuitorului la refacerea părţilor de construcţie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevăzute în prezenta lege.

Art. II. – (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei şi Comerţului emit, în comun, norme tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul culturii şi cultelor aprobă, prin ordin, regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale de Arheologie.
Art.III.- Ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.378/2001, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

luni, 27 decembrie 2010

Emitere certificat de descarcare arheologica

 Aveti nevoie de un certificat de descarcare arheologica ? Va prezentam cateva informatii utile.

Protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional – este reglementată de Legea 422/2001 republicată în noiembrie 2006 şi ORDONANŢA nr. 43/2000 republicată în Monitorul Oficial cu numarul 951 din data de 24 noiembrie 2006.

Metodologia de aplicare a procedurii de descărcare de sarcină arheologică este reglementată de Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2518/2007 .


Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.

Certificatul de descărcare de sarcină arheologică reprezintă actul administrativ prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic.

Autorizarea lucrarilor de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic se aproba numai pe baza si în conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor.

Pentru zonele cu patrimoniu arheologic din Lista Monumentelor Istorice sau Repertoriul arheologic Naţional, cuprinse sau nu în documentaţiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, autorităţile publice locale emit Certificatul de urbanism, cu specificarea necesităţii obţinerii avizului din partea Ministerului Culturii si Cultelor, înainte de eliberarea autorizaţiei de construire.

În cazul descoperirii de vestigii arheologice întâmplătoare în timpul lucrărilor de construire din afara zonelor protejate de lege, primarul localităţii dispune: suspendarea autorizaţiei de construire si oprirea oricăror lucrări de construire sau de desfiinţare de construcţii, anunţarea, în 72 de ore, a serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor si organizarea pazei descoperirilor arheologice întâmplătoare.

Documentaţiile depuse de investitor la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, în vederea obţinerii avizului sau, după caz, a Certificatului de descărcare arheologică, cuprind obligatoriu proiectul tehnic al investiţiei si delimitarea acestuia în planul de amplasament, realizat în coordonate Stereo 70.

În vederea eliberării avizului favorabil pentru faza de execuţie sau, după caz, a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor solicită investitorului completarea documentaţiei cu Raportul de cercetare arheologică preventivă.

Raportul de cercetare arheologică preventivă este analizat, în această fază, de către Comisiile Zonale ale Monumentelor Istorice sau, după caz, de către Comisia Naţională de Arheologie, conform competenţelor prevăzute de lege.

Cercetarea arheologică preventivă se realizează de către instituţiile publice de specialitate si se efectuează numai pe baza autorizaţiei emise de Ministerul Culturii si Cultelor si în conformitate cu aceasta.


Documentatia de avizare va cuprinde:

a) cerere aviz interventie imobil aflat in zona de protectie (Formular cerere pentru obtinere aviz interventie ZONA PROTECTIE.doc)

b) certificatul de urbanism

c) copie după documente care atestă dreptul de proprietate

d) documetatie cadastrala

e) planuri de încadrare în zona scara 1/500 şi 1/2000

f) planul de amplasament, realizat în coordonate Stereo 70.

g) conţinut cadru al documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului

h) planşe desfăşurări stradale

i) planşe privind relaţia cu monumentele din zona de protecţie

j) studiu istoric (pentru faza PUZ)

k) montaj fotografic


Conform Legii 422/2001 republicata noiembrie 2006, art. 36

(1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligaţi:

f) în cazul în care solicită descărcarea imobilului de sarcină arheologică, să finanţeze săpătura, cercetarea arheologică, elaborarea documentaţiei aferente, conservarea şi protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuării cercetării arheologice;

Sursa: http://www.monumenteiasi.ro/pagina.php?v=imobil_aviz_descarcare

miercuri, 15 decembrie 2010

Lege nr. 258/2006 din 23/06/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

Lege nr. 258/2006 din 23/06/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 12/07/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national


Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 26 aprilie 2005, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta ordonanta reglementeaza regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice, precum si protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural national."
2. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - (1) In intelesul prezentei ordonante:
a) regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice cuprinde ansamblul de masuri juridice, administrative, financiar-fiscale si tehnice menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea si restaurarea, asigurarea pazei, intretinerea si punerea in valoare a bunurilor arheologice, precum si a terenurilor in care se gasesc acestea, in vederea cercetarii sau, dupa caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile ori ca monumente istorice;
b) patrimoniul arheologic reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
1. siturile arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, cu exceptia celor distruse ori disparute, si siturile clasate in Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: asezari, necropole, structuri, constructii, grupuri de cladiri, precum si terenurile cu potential arheologic reperat, definite conform legii;
2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane, impreuna cu terenul in care acestea au fost descoperite;
c) prin cercetare arheologica se intelege ansamblul de masuri avand caracter stiintific si tehnic, menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice, investigarea, recoltarea, inregistrarea si valorificarea stiintifica, inclusiv publicarea, patrimoniului arheologic;
d) cercetarile arheologice sistematice sunt cercetarile de intindere si durata, executate conform unui proiect de cercetare multianual;
e) cercetarile arheologice preventive sunt:
1. determinate de lucrarile de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare, inclusiv subterane si subacvatice, excavari, exploatari de cariere, constructia de retele magistrale, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii, amplasarea de relee si antene de telecomunicatii, lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari - necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor si a sondelor de gaze si petrol, precum si orice alte lucrari care afecteaza suprafata solului si subsolul, in zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent daca se executa in intravilanul sau extravilanul localitatilor si indiferent de forma de proprietate a terenului;
2. intreprinse in zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, precum si cele care sunt determinate de lucrarile de restaurare partiala sau totala a monumentelor istorice, desfasurate potrivit legislatiei in vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;
f) prin descoperire arheologica se intelege evidentierea, prin intermediul sapaturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor si urmelor manifestarilor umane, care constituie marturii ale epocilor si civilizatiilor disparute;
g) prin descoperire arheologica intamplatoare se intelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata;
h) prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat se intelege terenul in care, ca urmare a cercetarii arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevazute la lit. b);
i) prin sit arheologic declarat zona de interes national se intelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice ale caror cercetare stiintifica, protejare si punere in valoare sunt de importanta exceptionala pentru istoria si cultura nationala, prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse sa faca parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural national mobil sau, dupa caz, din categoria monumentelor istorice aflate in Lista patrimoniului mondial;
j) prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se intelege terenul delimitat conform legii, in care urmeaza sa se efectueze cercetari arheologice pe baza informatiilor sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana ori subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa faca parte din patrimoniul cultural national; pana la finalizarea cercetarii arheologice si luarea masurilor corespunzatoare de protectie si punere in valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protectie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodata si zone cu potential arheologic reperat;
k) prin zona cu potential arheologic evidentiat intamplator se intelege terenul in care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidentiat, in mod neprevazut, ca urmare a:
1. actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata, cum ar fi: lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrari agricole, precum si alte tipuri de lucrari si cercetari efectuate subteran sau subacvatic;
2. actiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seisme, alunecari de teren, inundatii, eroziunea solului si altele, si in cazul carora este necesara o cercetare arheologica in vederea inregistrarii si valorificarii stiintifice a acestora.
(2) Cercetarile arheologice preventive sunt parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila, economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului, la nivel national si local.
(3) Normele privind procedurile si standardele arheologice se instituie prin ordin al ministrului culturii si cultelor in conformitate cu prevederile prezentei ordonante si se aplica tuturor tipurilor de cercetari arheologice.
(4) Toate etapele cercetarii arheologice sunt parte integranta a activitatii de cercetare stiintifica, asa cum este definita de legislatia in domeniu.
(5) Toate etapele cercetarii arheologice, constand in inventariere, diagnostic, sapatura, supraveghere si interventii asupra materialului arheologic, vor fi intreprinse folosindu-se toate acele metode, tehnici si practici specifice, considerate necesare pentru a obtine maximum de informatii referitoare la patrimoniul arheologic din zona cercetata.
(6) Toate etapele cercetarii arheologice se realizeaza numai pe baza unui proiect aprobat de Comisia Nationala de Arheologie si se vor finaliza prin rapoarte ce cuprind datele esentiale pentru justificarea metodei si tehnicilor folosite, a resurselor utilizate, precum si a concluziilor la care s-a ajuns.
(7) Etapele de diagnostic, sapatura sau supraveghere arheologica pot fi necesare in urmatoarele cazuri:
a) punerea in practica a unui proiect de cercetare arheologica sistematica;
b) ca parte a unui studiu de impact asupra mediului, in conditiile prevazute de legislatia privind protectia mediului;
c) ca urmare a unei preconizate interventii asupra solului, care poate reprezenta o amenintare pentru potentialul arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit arheologic;
d) ca parte a fazelor de realizare si avizare a documentatiilor urbanistice, in cadrul legal stabilit de documentatiile de urbanism nationale, regionale, locale si/sau in stadiul elaborarii acestora;
e) ca urmare a unor procese naturale care pun in evidenta bunuri de patrimoniu arheologic;
f) ca urmare a unor actiuni umane, altele decat cercetarea arheologica, si a lucrarilor prevazute la art. 6;
g) in cazul elaborarii de planuri investitionale si de dezvoltare initiate la nivel privat, local, regional, national sau international.
(8) Etapele cercetarii arheologice pot fi initiate sau desfasurate ca urmare a cererii unei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat.
(9) Cercetarea arheologica prealabila este obligatorie in toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu patrimoniu arheologic, constituind unica modalitate de identificare, descriere si evaluare a efectelor directe si indirecte ale proiectelor investitionale asupra patrimoniului arheologic.
(10) Emiterea acordului de mediu se face numai dupa emiterea avizului Ministerului Culturii si Cultelor, pentru aplicarea principiului conservarii integrate.
(11) Costurile cercetarilor arheologice necesare acordului de mediu sunt in sarcina titularului de investitie.
(12) Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice, concretizata in raportul arheologic elaborat conform standardelor in vigoare, sta la baza stabilirii statutului juridic de protejare a descoperirilor arheologice sau, dupa caz, a descarcarii de sarcina arheologica a zonei.
(13) Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator se delimiteaza in jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, dupa caz, astfel:
a) pe toata suprafata terenului care face obiectul autorizarii de construire;
b) pe o raza de 50 de metri fata de locul descoperirii, in cazul in care descoperirea s-a facut ca urmare a lucrarilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de autorizatie de construire;
c) pe toata suprafata terenului afectat de actiunea factorilor naturali."
3. La articolul 3, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
"(2^1) Cercetarea arheologica se realizeaza, in conditiile prezentei ordonante, de catre personalul de specialitate atestat si inregistrat in Registrul arheologilor, conform prevederilor Regulamentului sapaturilor arheologice din Romania, precum si cu respectarea normelor privind standardele si procedurile arheologice si in acord cu principiile Codului deontologic al arheologilor din Romania."
4. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural national si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural national mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.
(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii in patrimoniul cultural national mobil, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de catre titularul autorizatiei de cercetare serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, in termen de 72 de ore.
(3) Bunurile mobile, descoperite in conditiile prevazute la alin. (2), revin de drept institutiilor participante la cercetare, conform protocolului incheiat intre parti si conform standardelor si procedurilor arheologice.
(4) Descoperirile arheologice intamplatoare se anunta, in termen de cel mult 72 de ore, primarului localitatii de catre persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului in cauza."
5. La articolul 5, alineatele (1), (5), (6), (13), (15) si (16) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Prin protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic si a terenurilor din zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) si k) se intelege adoptarea masurilor stiintifice, administrative si tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetarii arheologice pana la clasarea bunurilor respective ori pana la finalizarea cercetarii arheologice, prin instituirea de obligatii in sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care contin ori au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum si prin reglementarea sau interzicerea oricaror activitati umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
.....................................................................................................................
(5) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, prevazut la alin. (3), este emis de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, cu obligatia acestora de instiintare a directiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, in termen de 10 zile.
(6) Cercetarile arheologice preventive si supravegherea arheologica sunt obligatorii in cadrul proiectelor de restaurare; supravegherea arheologica este inclusa in devizul constructorului, urmand ca decontarea sa se realizeze pe baza raportului de cercetare intocmit de arheolog.
.....................................................................................................................
(13) Accesul cu detectoare de metal si utilizarea lor in situri arheologice, in zonele de interes arheologic prioritar si in toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii si Cultelor.
.....................................................................................................................
(15) Autorizarea lucrarilor de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic se aproba numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
(16) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, in conditiile prevederilor alin. (8), pana la descarcarea de sarcina arheologica, autorizarea de construire se suspenda sau, dupa caz, primarul localitatii dispune intreruperea oricarei alte activitati, in conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si se instituie regimul de supraveghere sau sapatura arheologica."
6. La articolul 6, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
"(3) Institutiile organizatoare pot folosi si alti specialisti pentru efectuarea de cercetari, studii sau alte lucrari, care isi vor desfasura activitatea pe baza de contract incheiat in conditiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare; contractul contine clauze cu privire la termenul de predare a raportului de cercetare, precum si cu privire la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor stiintifice ale cercetarii, studiului sau lucrarii efectuate."
7. La articolul 6, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
"(5) In vederea emiterii certificatului prevazut la art. 5 alin. (5), pentru siturile aflate in zone de interes arheologic prioritar, siturile clasate in grupa A din Lista monumentelor istorice si pentru toate investitiile, cu exceptia locuintelor particulare aflate in alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Nationale de Arheologie.
(6) Certificatele de descarcare de sarcina arheologica emise in lipsa aprobarii Comisiei Nationale de Arheologie sunt nule de drept."
8. La articolul 7, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investitiei si prin proiectul tehnic, a masurilor ce urmeaza sa fie detaliate si a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventiva sau supravegherea arheologica, dupa caz, si protejarea patrimoniului arheologic sau, dupa caz, descarcarea de sarcina arheologica a zonei afectate de lucrari si aplicarea acestor masuri;".
9. Articolul 8 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea sa au obligatia sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza Repertoriului arheologic national, in planurile cadastrale si in hartile topografice; lista cuprinzand aceste zone se preia de la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, inregistrate in Repertoriul arheologic national, se includ in cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale si construite.
(3) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea sa au obligatia sa furnizeze la cerere, cu titlu gratuit, pe orice tip de suport, documentele necesare Ministerului Culturii si Cultelor si serviciilor sale deconcentrate, pentru realizarea Listei monumentelor istorice si a Repertoriului arheologic national."
10. Articolul 10 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 10. - Bunurile mobile rezultate in urma descoperirilor arheologice intamplatoare vor fi predate de catre descoperitor, in termen de maximum 72 de ore, serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor."
11. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 12. - In domeniul protejarii patrimoniului arheologic Ministerul Culturii si Cultelor indeplineste, direct sau prin institutiile sale subordonate, urmatoarele atributii:
a) asigura aplicarea strategiei nationale, elaborarea normelor si metodologiilor specifice si urmareste respectarea prevederilor legale din domeniu;
b) asigura indeplinirea angajamentelor referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Romania este parte, asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Romania este parte;
c) reprezinta statul in relatia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai constructiilor din zonele cu patrimoniu arheologic si din zonele in care se evidentiaza descoperiri arheologice;
d) elibereaza autorizatia de sapatura arheologica sistematica, prin compartimentul sau de specialitate, in urma consultarii Comisiei Nationale de Arheologie;
e) elibereaza autorizatiile de diagnostic, sapatura arheologica preventiva si supraveghere arheologica, prin compartimentul sau de specialitate, in conditiile prezentei ordonante;
f) actualizeaza standardele si procedurile arheologice si urmareste respectarea acestora si a Regulamentului sapaturilor arheologice din Romania;
g) instituie, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, modelele stampilelor, ale cererilor de autorizatie, ale autorizatiilor, certificatelor, avizelor si fiselor tehnice necesare cercetarii arheologice;
h) elaboreaza metodologia de planificare, executare si control privind sapaturile preventive, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) elaboreaza metodologia de selectare a proiectelor arheologice in vederea finantarii;
j) stabileste un sistem de norme, pe baza caruia se realizeaza devizele estimative si un model de contract pentru fiecare tip de cercetare arheologica, ce se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
k) administreaza baza de date care alcatuieste Repertoriul arheologic national;
l) administreaza baza de date cuprinzand Registrul arheologilor si asigura actualizarea acestuia;
m) finanteaza sau cofinanteaza, impreuna cu autoritatile si institutiile publice, cu persoanele fizice ori juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic, conform strategiei proprii in acest domeniu;
n) asigura editarea si publicarea anuala de catre Comisia Nationala de Arheologie a Cronicii cercetarilor arheologice, precum si a altor publicatii de specialitate;
o) organizeaza si finanteaza anual sesiunea nationala de rapoarte arheologice."
12. La articolul 13, partea introductiva si literele a) si d) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 13. - Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor indeplinesc, in domeniul protejarii patrimoniului arheologic, urmatoarele atributii:
a) urmaresc respectarea autorizatiei de sapatura arheologica, a Regulamentului sapaturilor arheologice si a standardelor si procedurilor arheologice in unitatea administrativ-teritoriala de competenta;
.....................................................................................................................
d) emit Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, conform prevederilor prezentei ordonante;".
13. La articolul 14, alineatele (1), (3) si (6) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Comisia Nationala de Arheologie functioneaza ca organism stiintific de specialitate, fara personalitate juridica, cu rol consultativ in domeniul patrimoniului arheologic, pe langa Ministerul Culturii si Cultelor.
.....................................................................................................................
(3) Comisia Nationala de Arheologie propune aprobarea, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, a programelor nationale de cercetare, a metodologiilor, a normativelor si a reglementarilor tehnico-stiintifice din domeniul cercetarii arheologice.
.....................................................................................................................
(6) Secretarul Comisiei Nationale de Arheologie este numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor din cadrul compartimentului de specialitate din structura Ministerului Culturii si Cultelor."
14. La articolul 15, alineatul (1) si partea introductiva a alineatului (2) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Componenta nominala a Comisiei Nationale de Arheologie este aprobata prin ordin al ministrului culturii si cultelor, dintre specialistii in domeniu, propusi in conformitate cu prevederile prezentului articol.
(2) Membrii Comisiei Nationale de Arheologie au un mandat de 4 ani, care poate fi reinnoit consecutiv o singura data, si sunt propusi conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor, de catre:".
15. La articolul 15, alineatul (3) se abroga.
16. Articolul 16 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 16. - Comisia Nationala de Arheologie are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza strategia nationala in domeniul cercetarii arheologice;
b) propune avizarea planului anual al cercetarilor arheologice sistematice din Romania;
c) propune avizarea proiectelor de cercetare arheologica;
d) propune avizarea normelor si metodologiilor din domeniul cercetarii arheologice;
e) elaboreaza metodologia de atestare a institutiilor care au dreptul de a efectua cercetari arheologice, in vederea evitarii oricarui conflict de interese;
f) elaboreaza si actualizeaza Regulamentul sapaturilor arheologice;
g) analizeaza solicitarile cu privire la eliberarea autorizatiilor de sapaturi arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finantare;
h) elaboreaza metodologia de clasare a siturilor arheologice in Lista monumentelor istorice, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) propune clasarea siturilor arheologice;
j) stabileste criteriile si avizeaza atestarea specialistilor si expertilor din domeniul cercetarii arheologice, inscrisi in Registrul arheologilor;
k) propune avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate in categoria A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
l) propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;
m) formuleaza prioritatile cercetarii arheologice in vederea alocarii sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
n) propune Ministerului Culturii si Cultelor sau autoritatilor administratiei publice locale achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
o) analizeaza contestatiile din domeniul sau de competenta;
p) propune avizarea programelor de pregatire a specialistilor si a planurilor de specializare in domeniul cercetarii arheologice;
r) reprezinta Romania in cadrul organismelor internationale de specialitate similare;
s) propune avizarea proiectelor cercetarilor arheologice efectuate de misiunile arheologice romane pe teritoriul altor state, precum si protocoalele de colaborare cu parteneri straini privind cercetari arheologice din Romania;
s) propune actualizarea Listei cuprinzand siturile arheologice de interes prioritar;
t) indeplineste si alte atributii din domeniu, in conditiile legii."
17. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Repertoriul arheologic national este administrat de Ministerul Culturii si Cultelor, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(2) Institutul de Memorie Culturala asigura administrarea bazelor de date privind inventarierea informatizata a patrimoniului arheologic, prin Repertoriul arheologic national.
(3) Toate drepturile asupra datelor privind patrimoniul arheologic apartin de drept Ministerului Culturii si Cultelor, care reglementeaza modul lor de utilizare.
(4) Repertoriul arheologic national cuprinde date stiintifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum si orice alte informatii privitoare la:
a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic cunoscut si necercetat, precum si zonele al caror potential arheologic devine cunoscut intamplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive;
b) monumentele, ansamblurile si siturile istorice in care s-au efectuat sau sunt in curs de desfasurare cercetari arheologice;
c) informatii stiintifice privind bunurile mobile descoperite in zonele sau la monumentele istorice prevazute la lit. a) si b);
d) situri arheologice distruse sau disparute."
18. Articolul 18 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 18. - Monumentele, ansamblurile si siturile arheologice clasate in Lista monumentelor istorice, in grupa A sau B, se inscriu si in Repertoriul arheologic national."
19. La articolul 19, literele b), f) si g) vor avea urmatorul cuprins:
"b) asigura protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetarilor arheologice sistematice sau preventive si a descoperirilor arheologice intamplatoare, aflate in domeniul public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare in acest scop;
.....................................................................................................................
f) aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si elaboreaza sau modifica astfel de documentatii in scopul stabilirii de masuri de protejare a patrimoniului arheologic evidentiat intamplator ori ca urmare a cercetarilor arheologice preventive, potrivit legii;
g) colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, transmitand acestora informatii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire in zonele de patrimoniu arheologic reperat;".
20. La articolul 19, dupa litera f) se introduce o noua litera, litera f^1), cu urmatorul cuprins:
"f^1) elibereaza autorizatia de construire si desfiintare numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor, pentru lucrari in zone cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, descoperit intamplator sau de interes arheologic prioritar;".
21. La articolul 20, literele a) si c) vor avea urmatorul cuprins:
"a) dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricaror lucrari de construire sau de desfiintare de constructii, in situatia descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare, anunta in cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor si organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare;
.....................................................................................................................
c) asigura paza si protectia descoperirilor arheologice aflate in proprietate publica, aparute ca urmare a cercetarilor sistematice sau preventive, semnaland de urgenta serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor orice nerespectare a legii."
22. La articolul 21, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
"(3) Cheltuielile necesare in vederea elaborarii planurilor de management, a cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, in conditiile legii, din bugetele autoritatilor administratiei publice locale pe al caror teritoriu se afla aceste situri."
23. La articolul 22, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:
"(4) Avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de catre Ministerul Culturii si Cultelor."
24. Articolul 23 se abroga.
25. La articolul 24, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, in conditiile prevazute la art. 22, proprietarii sau arendasii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada in care se desfasoara acestea, in cuantumurile si in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare a Guvernului."
26. Articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Efectuarea oricaror lucrari care pot afecta siturile arheologice, in absenta certificatului de descarcare de sarcina arheologica, se considera distrugere a monumentelor istorice si se pedepseste potrivit prevederilor legii penale.
(2) Echipa de cercetatori care isi desfasoara activitatea intr-o localitate are obligatia de a salubriza locul in timpul si la finalizarea lucrarii."
27. La articolul 27, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Accesul cu detectoare de metale si utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic, fara autorizarea prealabila prevazuta la art. 5 alin. (13), constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si confiscarea detectoarelor."
28. La articolul 29 alineatul (1), literele a)-i) vor avea urmatorul cuprins:
"a) desfasurarea, fara autorizatia emisa in conditiile prezentei ordonante, de cercetari arheologice, precum si a oricaror alte activitati care afecteaza integritatea sau pun in pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei;
b) neanuntarea descoperirilor arheologice prevazute la art. 4 alin. (2), de catre titularul autorizatiei de cercetare, cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei;
c) neanuntarea de catre persoanele prevazute la art. 4 alin. (4), in termenul stabilit de prezenta ordonanta, a descoperirilor arheologice intamplatoare, cu amenda de la 2.000 lei la 50.000 lei si confiscarea bunurilor descoperite;
d) incalcarea prevederilor art. 7 lit. a) si b), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei;
e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii si Cultelor sau emiterea autorizatiei de construire in absenta acestui aviz pentru lucrarile de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei;
f) neindeplinirea atributiilor prevazute la art. 13 lit. a) si c), cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei;
g) detinerea de detectoare de metale, fara autorizatia prevazuta la art. 5 alin. (10), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
h) detinerea de detectoare de metale, fara avizul prevazut la art. 5 alin. (12), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
i) incalcarea prevederilor art. 9 alin. (1) si ale art. 24 alin. (1), cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei."
29. La articolul 30, alineatul (1) litera a) si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:
"a) specialistii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor;
.....................................................................................................................
(2) Contraventiile prevazute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) si i) se constata, iar sanctiunea se aplica de catre specialistii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, de catre primar, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, sau de presedintele consiliului judetean, precum si de catre imputernicitii acestora."
30. Dupa articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 33, cu urmatorul cuprins:
"Art. 33. - Neanuntarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire ori de desfiintare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 4.000 lei la 80.000 lei."
Art. II. - Pentru aplicarea principiului conservarii integrate a patrimoniului arheologic si pentru integrarea in politicile nationale si locale de protejare a mediului, Ministerul Culturii si Cultelor elaboreaza, impreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Metodologia aprobarii cercetarilor arheologice din zonele naturale protejate si parcurile nationale si naturale, care se aproba prin ordin comun al celor trei ministri si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. III. - Prima lista cuprinzand zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborata in cel mult 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. IV. - Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicata, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VACAROIU


Bucuresti, 23 iunie 2006.
Nr. 258.

Ordinul Nr. 251/409/2275/M 115 din 31 mai 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale

Ordinul Nr. 251/409/2275/M 115 din 31 mai 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale


EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Nr. 251 din 31 mai 2004
MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI
Nr. 409 din 1 iulie 2004
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR
Nr. 2.275 din 8 iunie 2004
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Nr. M 115 din 9 iulie 2004
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 704 din 4 august 2004

Având în vedere prevederile art. II din Legea nr. 462/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional,
în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, al art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, al art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi al art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată şi modificată prin Legea nr. 389/2001,

ministrul de stat, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul de stat, ministrul economiei şi comerţului, ministrul culturii şi cultelor şi ministrul apărării naţionale emit următorul ordin:

ART. 1
Se aprobă Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul de stat,
ministrul administraţiei şi internelor,
Toma Zaharia,
secretar de stat

p. Ministrul de stat,
ministrul economiei şi comerţului,
Georgeta Moloşaga,
secretar de stat

Ministrul culturii şi cultelor,
Răzvan Theodorescu

Ministrul apărării naţionale,
Ioan Mircea Paşcu

ANEXA 1

NORME TEHNICE
privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obţină, în prealabil, autorizaţia inspectoratului de poliţie al judeţului, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică unităţilor şi formaţiunilor Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Protecţie şi Pază.
(3) În vederea deţinerii detectoarelor de metale de către personalul de specialitate atestat şi înscris în Registrul arheologilor, acesta are obligaţia ca, înainte de a obţine autorizaţia prevăzută la alin. (1), să obţină avizul prealabil emis de Ministerul Culturii şi Cultelor.

CAP. 2
Eliberarea autorizaţiei de deţinere

ART. 2
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale, persoana fizică trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani şi să depună la unitatea de poliţie prevăzută la art. 1 alin. (1) următoarele documente:
a) cerere-tip, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice;
b) buletinul sau cartea de identitate (xerocopie şi original);
c) actul cu care se dovedeşte că solicitantul este proprietarul detectorului de metale (xerocopie şi original);
d) chitanţa emisă de unităţile C.E.C., din care să reiasă că a fost achitată suma de 100.000 lei reprezentând taxa pentru autorizaţie;
e) certificat de cazier judiciar.
(2) Nu se eliberează autorizaţia prevăzută la alin. (1) persoanei care este cercetată sau arestată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 23^2 şi 23^3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, sau care a suferit condamnări pentru asemenea infracţiuni.
(3) Detectorul de metale va fi deţinut şi utilizat numai de titularul autorizaţiei.
(4) Înstrăinarea detectorului de metale se va face numai după ce a fost radiat din evidenţele unităţii de poliţie.
ART. 3
(1) Eliberarea autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale de către persoanele juridice se face pe baza următoarelor documente:
a) cerere-tip, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice;
b) buletinul sau cartea de identitate a reprezentantului legal al instituţiei, precum şi ale angajaţilor care vor utiliza detectorul de metale pentru executarea sarcinilor de serviciu (xerocopie şi original);
c) statutul societăţii (original şi xerocopie);
d) actul cu care se dovedeşte că solicitantul este proprietarul detectorului de metale (xerocopie şi original);
e) chitanţa emisă de unităţile C.E.C., din care să reiasă că a fost achitată suma de 200.000 lei reprezentând taxa pentru autorizaţie;
f) certificat de cazier judiciar pentru persoanele prevăzute la lit. b).
(2) Autorizaţia va cuprinde denumirea, sediul şi datele de stare civilă ale reprezentantului legal al instituţiei, precum şi caracteristicile de identificare ale detectorului de metale şi va fi însoţită de tabelul nominal privind angajaţii autorizaţi să utilizeze detectorul de metale.
(3) Detectorul de metale deţinut de către o persoană juridică va putea fi înstrăinat în condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (4).
ART. 4
Autorizaţia de deţinere a detectoarelor de metale se eliberează solicitantului după 10 zile de la depunerea documentaţiei prevăzute mai sus şi are forma şi conţinutul conform anexei nr. 4 sau 5, după caz, la prezentele norme tehnice.

CAP. 3
Eliberarea autorizaţiei de comercializare

ART. 5
Agenţii economici care comercializează detectoare de metale trebuie să aibă prevedere în acest sens în obiectul de activitate al societăţii şi să fie autorizaţi conform legii.
ART. 6
În vederea obţinerii autorizaţiei pentru comercializarea detectoarelor de metale, agentul economic solicitant va depune la unitatea de poliţie prevăzută la art. 1 alin. (1) următoarele documente:
a) cerere-tip, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice;
b) actul de înregistrare a societăţii, împreună cu statutul (copie şi original), din care să rezulte că are ca obiect de activitate comercializarea detectoarelor de metale;
c) actul de identitate al administratorului societăţii, precum şi ale tuturor persoanelor angajate ca vânzători de detectoare de metale (copie şi original);
d) chitanţă din care să reiasă că a fost plătită la C.E.C. suma de 300.000 lei reprezentând taxa pentru autorizaţie;
e) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor prevăzute la lit. c).
ART. 7
(1) Spaţiul destinat comercializării detectoarelor de metale trebuie să aibă un afişaj stradal cu denumirea agentului economic şi a obiectului de activitate şi totodată să fie prevăzut cu sistem de alarmă ori să se încheie contract de prestări de servicii cu o societate de pază şi securitate sau să aibă pază proprie permanent.
(2) Spaţiul de comercializare trebuie să fie folosit în exclusivitate pentru comerţul cu detectoare de metale.
(3) Ofiţerul de poliţie căruia i-a fost repartizată lucrarea de eliberare a autorizaţiei va verifica, inclusiv prin deplasare la faţa locului, îndeplinirea de către solicitant a criteriilor minime de autorizare, întocmind o notă în acest sens.
ART. 8
Autorizaţia de comercializare a detectoarelor de metale se eliberează în termen de 10 zile de la depunerea documentaţiei complete şi se emite conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice.
ART. 9
(1) Orice modificare privind sediul sau obiectul de activitate pentru care s-a emis autorizaţia trebuie comunicată unităţii de poliţie care a eliberat autorizaţia, în termen de 5 zile de la data producerii acesteia, în scopul efectuării modificărilor în baza de date.
(2) Autorizaţia de comercializare poate fi retrasă, pe o perioadă nedeterminată, prin dispoziţie a şefului unităţii de poliţie competent, atunci când se constată că nu sunt respectate prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, şi ale prezentelor norme tehnice.
ART. 10
Autorizaţia de deţinere sau de comercializare a detectoarelor de metale este emisă de ofiţerul de poliţie care îndeplineşte atribuţii pe linia protejării patrimoniului cultural naţional, numit prin dispoziţie a şefului unităţii de poliţie competent, iar înregistrarea se face în registrul special constituit.
ART. 11
Anexele nr. 1 - 6 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

ANEXA 1
la normele tehnice

CERERE
formulată de persoana fizică pentru obţinerea autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................................., judeţul ......................................., telefon ......................, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ................. nr. .................., eliberat/eliberată de ............................................ la data de ..............., CNP ..................................., pe baza documentelor prevăzute în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, pe care le anexez la prezenta cerere, vă rog să îmi eliberaţi autorizaţia de deţinere a detectorului de metale marca ........................, seria .............. nr. ......................., pe care l-am cumpărat de la ..................................., cu sediul în ............................., dovedind cu actul ............................................................., urmând să-l folosesc la ...................................................... .
Menţionez că am luat cunoştinţă de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003.

Data întocmirii .................. Semnătura ........................

ANEXA 2
la normele tehnice

CERERE
formulată de persoana juridică pentru obţinerea autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................................., judeţul ................................., telefon ............................, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .............. nr. ....................., eliberat/eliberată de .............................................. la data de ..............., CNP ..................................., reprezentant legal al Societăţii ......................................................., pe baza documentelor prevăzute în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, pe care le anexez la prezenta cerere, vă rog să îmi eliberaţi autorizaţia de deţinere a detectorului de metale marca ........................, seria ................... nr. ......................., care a fost cumpărat de la ..................................., cu sediul în ..................................., dovedind cu actul ........................, urmând să fie folosit la ..................................................... .
Manipularea lui se face de către .......................................... .............................................................................., angajaţi cu contract de muncă ai societăţii.
Menţionez că au luat cunoştinţă de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, atât reprezentantul legal al societăţii, cât şi cei care manipulează detectorul de metale.

Data întocmirii .................. Semnătura ........................

ANEXA 3
la normele tehnice

CERERE
formulată de agenţii economici pentru obţinerea autorizaţiei de comercializare a detectoarelor de metale

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................................., judeţul ................................, telefon ............................., posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .............. nr. ....................., eliberat/eliberată de .......................................... la data de ..............., CNP ..................................., reprezentant legal al Societăţii ...................................................................., pe baza documentelor prevăzute în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, pe care le anexez la prezenta cerere, vă rog să îmi eliberaţi autorizaţia de comercializare a detectoarelor de metale de către societatea comercială sus-menţionată, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003.
Menţionez că avem magazine de comercializare la adresele:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Gestionarii acestor magazine sunt numiţii:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................

Data întocmirii .................. Semnătura ........................

ANEXA 4
la normele tehnice

Antet
Nr. ......... din ............

AUTORIZAŢIE
de deţinere a detectoarelor de metale de către persoanele fizice

În baza prevederilor art. 5 alin. (6^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, se autorizează pentru deţinerea detectorului de metale marca .............................., seria ........................, domnul/doamna ..............................................................................., posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ............... nr. ...................., eliberat/eliberată de ........................ la data de ....................., CNP ..................................... .

Inspector-şef al inspectoratului de poliţie judeţean
(Director general al Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti),

ANEXA 5
la normele tehnice

Antet
Nr. ......... din ............

AUTORIZAŢIE
de deţinere a detectoarelor de metale de către persoanele juridice

În baza prevederilor art. 5 alin. (6^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, se autorizează pentru deţinerea detectorului de metale marca ..................., seria ........................, persoana juridică ..............................................................................., cu sediul în ..................... ...................., înregistrată la ............................... sub nr. ...................., reprezentată prin domnul/doamna ......................................., domiciliat/domiciliată în ............................................, judeţul ........................., posesor/posesoare al B.I./C.I. seria .................. nr. ..................., eliberat/eliberată de ............................. la data de ................, CNP ..................................... .

Inspector-şef al inspectoratului de poliţie judeţean
(Director general al Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti),

ANEXA 6
la normele tehnice

Antet
Nr. ......... din ............

AUTORIZAŢIE
de comercializare a detectoarelor de metale

În baza prevederilor art. 5 alin. (6^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, se autorizează pentru comercializarea detectoarelor de metale persoana juridică ...................................................................., cu sediul în .............................................................., înregistrată la ................................... sub nr. .................., reprezentată prin domnul/doamna ..........................................................., domiciliat/domiciliată în .............................., judeţul ............, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .............. nr. ...................., eliberat/eliberată de ............................................. la data de ......................, CNP .......................... .

Inspector-şef al inspectoratului de poliţie judeţean
(Director general al Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti),

---------------